Se cere o postare noua. Nu stiu de ce,pur si simplu mi s-au lipit degetele de tastatura si nu se vor dezlipi pana nu voi scrie ceva. Sunt o dramatica.. sau o drama in sine,mi-e greu sa ma decid. M-am blocat pe o melodie si nu mai vrea sa plece din capul meu,nemernica. Ma deprima intr-un fel. Robbie Williams - Eternity. Stiu cine-i de vina pentru fixatia asta dar i se iarta in totalitate. Sincer vorbind,am dat o groaza de rateuri in ultima vreme. Tre' sa rezolv niste treburi,ar fi cazul sa imi stabilesc niste prioritati. Defapt ar trebui sa accept prioritatile impuse deja.. ar fi cazul sa schimbam macazul. No,really ? De ce? Pentru ca .. aia si aia si aia. Cui ii pasa? Am obosit. Ce-ar fi sa nu mai dau nicio explicatie si sa fug undeva? Ma intorc,promit. Da' mi-ar placea sa ma deconectez pur si simplu. Zici ca-s un robotel ceva. Ma scot din priza si e ok. Drace,nu e chiar asa. Sau ar fi daca as gasi stecherul. P*la mea.
Sictir maxim pe mine. Ma scoate din sarite faptul ca acum suport gen consecintele propriilor fapte. E disperanta ideea ca nu pot acuza pe nimeni. Nu pot decat sa zic "damn,am fost proasta!". Si da,am fost. Adica se putea si mai rau dar simt ca mi-am pierdut vointa. Si puterea aia de a stabili limite. E nasol. Sunt marioneta mea intr-un fel. La modu' urat. Adica in momentul in care am o idee proasta si stiu ca o s-o dau in bara ar trebui sa apara partea mea aia constienta sa ma traga de maneca,stiu eu,sa-mi zica "Stai dracului cuminte ca o sa se intample...". Eh,partea constienta HIBERNEAZA. Trebuie sa ies din asta. Chiar am motive sa lupt acum si chiar vreau sa fac niste schimbari majore si.. viitorul imi zambeste. Un pic ironic,ce-i drept,dar zambeste.
Cineva sa ne aduca vara inapoi! Inca sustin faptul ca o parte din mine a ramas in Saturn. Cu toate ca mi-am revenit,m-am ridicat,se lasa cu noi inceputuri.. nu stiu daca o sa mai fiu la fel. E un semn de intrebare,e un regret. Nici eu nu stiu exact ce e. Stiu doar ca filmul acelor 6 zile e pe repeat in capul meu de aproape 3 luni.
..pisici. Inca o postare neterminata. Nu pot decat sa zic ca multe treburi incep sa se rezolve,alte probleme abia apar.. nu se stie niciodata.
Acum mi-e somn,poate maine dimineata cafeaua imi va trezi apetitul literar,ca sa zic asa.
[au aparut ceva schimbari pe aici,asa-i?]
