joi, 13 ianuarie 2011

we looked pretty happy,no?

O sa postez acum niste randuri pe care nu mi-am facut curaj sa le postez cand le-am scris. Acum nu mai am absolut nimic de pierdut.. nu ca pana acum as fi avut. Problema e ca nu stiu cat mai cred in cuvintele astea,in propriile mele cuvinte..


"I tried so hard..
Nici nu mai stiu ce am incercat. Am incercat sa te fac sa ma iubesti,am incercat sa te aduc langa mine.. apoi am incercat sa te uit. Nimic nu mi-a reusit. Nu mai incerc nimic.. sa incerce timpul pentru mine,poate el reuseste. Intr-un fel.. mi-am fortat destinul. Ce ma sperie pe mine e ca acum de mine,de destinul meu,mai depinde cineva.
Noptile in care nu pot sa dorm si imi amintesc secunda cu secunda tot ce am trait impreuna sunt din ce in ce mai multe si din ce in ce mai lungi. Am inteles totusi ca ni se cer sacrificii mult prea mari ca sa putem fi impreuna. Si degeaba zic acum ca eu as fi facut asta pentru tine,ca as fi lasat totul in urma .. nu garantez. Ma ascund dupa faza cu varsta si mi-e mult mai usor sa zic ca as face asta dar nu pot. As fi putut.. dar am reusit sa raman rationala. Asta nu inseamna ca te iubesc mai putin. Inseamna ca fara compromisuri imense din partea mea sau din partea ta nu se va intampla. Iar.. iubirea bazata pe sacrificii nu e o varianta atat de placuta precum imi imaginam. Nu vreau sa fiu pusa in fata unei decizii de genul asta.. la modul de ori imi las viata de aici,buna sau rea,oricum ar fi si vin la tine sau te-am pierdut. Si imi dau seama ca fix cu o astfel de decizie te-am pus eu sa te confrunti. Alegerea pe care ai facut-o e logica,lucrurile nu sunt nici pe departe atat de simple cum le credeam. Si ce am zis.. ca daca m-ai fi iubit cu adevarat ai fi facut asta. Si daca faceai asta ce se intampla? Nu era cumva un risc mult prea mare? Eu neavand posibilitatea sa te ajut iar tu neavand nici macar certitudinea ca daca ajungi aici o sa raman alaturi de tine..
Stii ce e ironic? Ca desi ai ales sa ramai acolo nu m-ai pierdut si nici nu cred ca ma vei pierde vreodata. Fiindca indiferent de ce fac pe viitor o parte din mine a ramas acolo,langa tine..
Recunosc,m-am grabit. Am vrut sa fie totul bine si am uitat ca totusi nu traim in filme si ca aceste cateva sute de kilometri distanta sunt greu de ignorat."

Niciun comentariu: