Bad movie.

Ştiţi cum e sentimentul ăla cretin de-ţi vine să fugi .. să te duci departe,să-i laşi pe toţi în urmă,să facă câte reproşuri şi presupuneri or vrea dar să nu-i mai auzi ? Cam aşa sunt eu acum .. am terminat cu vesela şi "porţelanurile bunicii", mă pregătesc să trec la ce mişcă. Realizez cât de ilogic sună asta dar aş da cu toţi de pământ . Bineînţeles,acum sunt nervoasă .. defapt nu aş da cu toţi de pământ,doar cu cei vinovaţi .. ceea ce înseamnă că vreo 3-4 cunoscuţi ar scăpa . Nu mai mulţi .
E absolut superb când abia îţi găsisei şi tu,ca tot omu',un moment de linişte,să-ţi pui ordine în gânduri şi alte idei din aceeaşi sferă şi încep să ţi se spargă toate în cap. Una câte una,din toate părţile .. brusc au cu toţii câte o problemă. Alooo! Mai staţi la coadă,am doar două urechi şi oricum stau prost cu nervii. Desigur,nervii se vor înmulţi şi vor fi pe măsura problemelor,nu-mi fac griji că rămân fără nervi şi o să mă calmez subit . Uhm.. eventual .. tac şi înghit. Ar fi ceva. Dar nu. Mă declar isterică. Recunosc .. nu chiar cu acte în regulă,mai am puţin .. încă vreo trei situaţii de genul ăsta şi intru în legalitate "istericală".
O întrebare mai mult sau mai puţin retorică .. pentru ce atâta teatru ? Inclusiv în ceea mă priveşte,recunosc şi asta,măcar acum să fiu sinceră .. m-am pierdut printre atâtea zâmbete false m-am simţit nevoită să mă adaptez. Bineînţeles,dacă eram o persoană cu principii puternice şi mai ştiu eu ce alte aberaţii aproximativ inexistente nu făceam asta. Rămâneam sinceră,deschisă,binevoitoare,naivă şi aşa mai departe. Amuzant . Mai bine zis,ironic. Suntem oameni,nu suntem perfecţi . Toţi urâm minciuna,toţi ne considerăm sinceri.. deja mi s-a luat de descrieri de genul "sunt o persoană sinceră" sau "una dintre cele mai mari calităţi ale mele este sinceritatea". Bă,mă laşi ? Nu îţi place să minţi,ok,înţeleg.. dar nu ai cum să fi sincer mereu,cu oricine,în orice circumstanţă. Asta e o aberaţie . Mint. Joc teatru şi există o posibilitate să n-o fac bine,nici măcar atât. Asta nu mă trimite în extreme,nici măcar nu mă apropie de mitomanie. Ştiu foarte bine unde începe şi unde se termină adevărul. Măcar adevărul meu .. la alte adevăruri înca mă străduiesc deşi nu cred că o să reuşesc vreodată.
Gata. M-am dus .. mă calmez,mă reinventez.. azi nu,nici mâine şi nici multe alte zile (perioadă nedefinită) nu vreau să vă văd sau să vă aud. E rândul meu să fug de probleme, rândul meu să vă întorc spatele şi e rândul meu să fiu EU. Spuneţi-i egoism,laşitate,nepăsare.. cum vreţi.
E bine.. şi la vară cald.
[alt film prost. cu proşti.. pentru proşti. dracu ştie.]