Ce ar fi să mai spunem şi "da"? Am spus de prea multe ori "nu!". Şi ce am rezolvat ? Nimic,am rămas exact acolo unde eram deşi am fi vrut să schimbăm ceva.
Eu m-am decis. Spun da. Da schimbării. O iau de la zero,plec şi las totul în urmă. Dar absolut totul. O să mă mai uit înapoi? Desigur. Nu îmi uit prietenii. Puţini dar adevăraţi. Foarte posibil să mă uite ei pe mine,în fond eu sunt aia care alege varianta asta. Şi dacă tot am acceptat asta o să am grijă să nu îmi repet greşelile. E o şansă,de ce i-aş da cu piciorul? În traducere.. vreau să plec. Departe.Unde nu cunosc pe nimeni şi nimeni nu mă cunoaşte. Dar o să fie bine,sunt sigură de asta.
...
O postare neterminată . Între timp şansa a dispărut şi am rămas tot aici. Nu aş putea spune că îmi pare rău,dacă stau să mă gândesc aveam multe de pierdut. Dar chiar îmi doream o schimbare d-asta radicală,nu ştiu cât de bine ar fi fost dar aveam nevoie. Nu eram deloc mulţumită cu mine şi cu viaţa mea în acel moment aşa că aş fi acceptat cam orice opţiune.
Acum sunt bine.. schimbări ? Da. Dar nu trebuie să fug ca să schimb ceva. I-aş zice "wind of change" dar din motive personale şi puerile poate.. n-o s-o fac. E doar schimbare. Maturizare,de ce nu ?
Per total este bine! :)
[ar fi drăguţ ..]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu